Scopul proiectului SEPPI este dezvoltarea unei metode standard de monitorizare automatizată a interacţiunilor plante-polenizatori care să poată fi implementată la nivel naţional şi European. Utilizăm echipamente de înregistrare automată (Insect Detect) a polenizatorilor care vizitează florile şi instrumente de Inteligenţă Artificială (YOLO, reţele neuronale convoluţionale RNC) pentru identificarea şi clasificarea insectelor din imagini şi procesarea datelor colectate.

Etapa 2 a avut ca scop principal optimizarea protocolului SEPPI pentru monitorizarea automatizată a polenizatorilor, precum și testarea acestuia în condiții de teren, în paralel cu metodele tradiționale de colectare a datelor (transecte și estimarea procentuală a acoperirii florale), pentru a evalua eficiența și acuratețea științifică a noii tehnologii. De asemenea, în această etapă ne-am propus să inițiem procesul de diseminare a rezultatelor proiectului și să prezentăm protocolul părților interesate.

În iulie 2024 și mai 2025 au fost propuse și implementate soluții pentru optimizarea protocolului. Una dintre cele mai importante îmbunătățiri este lansarea unei noi aplicații web, care permite controlul camerelor Insect Detect. Aplicația poate fi instalată pe telefon, tabletă sau computer și oferă opțiuni de configurare și înregistrare a datelor din teren (controlul focalizării, înregistrarea speciilor de plante, coordonate GPS, denumirea site-ului, etc). Datorită acestei aplicații, calitatea fotografiilor a crescut semnificativ, facilitând identificarea și clasificarea insectelor surprinse în imagini. În plus, modelele YOLO (de detecție și clasificare) au fost antrenate cu date noi, ceea ce a dus la creșterea acurateței detecției insectelor care vizitează florile și la reducerea numărului de înregistrări fals-pozitive.

În România protocolul optimizat SEPPI 2025 a fost implementat în perioada 13 iunie – 24 iulie 2025, în 12 site-uri cu diferite tipuri de utilizare a terenului, localizate în zona “Dealurile Clujului Est”, judeţul Cluj. Am urmărit impactul tipului de management a pajiştilor (cosit, abandon, păşunat extensiv) asupra diversităţii plantelor, a diversităţii polenizatorilor, precum şi asupra structurii reţelei plante-polenizatori.

Rezultatele preliminare obținute cu metoda tradițională arată că procentul de acoperire cu flori și structura comunităților de plante sunt semnificativ afectate de modul de gestionare a pajiştilor. Cositul s-a dovedit a fi cea mai benefică formă de management, contribuind semnificativ la creșterea resurselor de hrană pentru insectele polenizatoare. De asemenea, tipul de gestionare al pajiștilor influențează semnificativ diversitatea polenizatorilor și structura rețelei plante-polenizatori. Astfel, pășunatul extensiv conduce la o scădere a diversității polenizatorilor, spre deosebire de pajiștile abandonate sau cele cosite. Fânețele prezintă cea mai ridicată diversitate a polenizatorilor, dar analizele asupra rețelei plante-polenizatori indică o vulnerabilitate ecologică ridicată în comparație cu terenurile abandonate sau pășunate, care dispun de structuri ale rețelei plante-polenizatori mai stabile.

Pentru diseminarea rezultatelor proiectului SEPPI şi prezentarea protocolului, echipa SEPPI din România a participat la o conferinţă naţională, două conferinţe internaţionale şi la un eveniment european (Noaptea Cercetătorilor Europeni 2025, Cluj-Napoca). În parteneriat cu organizații de tineret și asociații de mediu, am coordonat un eveniment dedicat polenizatorilor din România, care a inclus prezentări și demonstrații utilizând camerele Insect Detect. De asemenea, au fost susținute sesiuni de informare în cadrul a trei licee din Cluj-Napoca, însumând șase ore de prezentări. Au fost create materiale informative și de promovare precum afișe, pliante, bannere, calendare SEPPI 2026 și altele. Diseminarea și promovarea proiectului se realizează şi online, atât pe site-ul național (ro-polenizare.com), cât și pe cel internațional (seppi-pollinate.weebly.com).